„Cartea prezintă și analizează
documente de arhivă privitoare la activitate cenzurii în România, de la
instalarea regimului colonial comunist până la desființarea Direcției Generale
a Presei și Tipăriturilor, în 1977, comentate din perspectiva experienței de
redactor sub «ghilotina» cenzurii și auto-cenzurii la revista „Vatra”.
Sunt prezentați autori și opere cenzurate, se pun în
evidență metodele și tacticile folosite de autori și redactori pentru a depăși
sau ocoli interdicția, cazuri de complicitate dintre autori și cenzori,
delațiunile unor scriitori, colaboratori ai Securității, care au permis
cunoașterea opiniilor autorilor supravegheați.
Este istoria unui conflict fără limite, între creatori și
supraveghetori, în cadrul războiului civil perpetuu, incendiu reaprins al
trup-sufletelor. Istoria unei societăți carcerale al cărui ideal este
transparența totalitară, ca în modelul de pușcărie al lui Jeremy Bentham din
secolul al XIX-lea, cu care se ilustrează volumul.”
Informații preluate de pe pagina de Facebook
a Editurii Argonaut.
Despre autor:
„Dan Culcer este critic literar și ziarist. Născut la Sulina
la 15 iunie 1941, din părinți ardeleni în refugiu, după cedarea nord-vestului
Ardealului prin Diktatul de la Viena. Studii de filologie, specialitatea limbă
și literatură română, între 1958 și 1963, la Cluj. După licență este repartizat
la Târgu-Mureș, unde începe o carieră universitară și de cercetare. Este unul
din fondatorii seriei a II-a revistei Vatra. Participă
la conceperea, conducerea și realizarea revistei Vatra între mai 1971
și octombrie 1987.
Publică două volume de literatură, Un loc geometric,
Utopia (volum de poeme în română și maghiară, tradus de Ceske Gabor), două
volume de critică literară sociologică, Citind și trăind
literatura, Serii și grupuri, traduce din maghiară și franceză. În 1986
soția părăsește România. În 1987 Dan Culcer primește viza de emigrare pentru
reîntregirea familiei. Domiciliază în Franța din octombrie 1987. Azilant
politic, primește cetățenia franceză în 1992.
În Franța lucrează ca secretar de redacție și grafician în
presa sindicală, până la pensie. Realizează reviste, cărți și afișe. În mai
2000 fondează Asymetria,
o revistă online de cultură, critică și imaginație (http://www.asymetria.org/).
Ca ziarist, fondează în 1990, cu un grup de exilați din Franța, Asociația
Ziariștilor Români-Vest. Colaborează, după 1990, la România liberă, Vatra, Tribuna, Familia, Euphorion, Discobolul, Origini (SUA), Confesiuni, Acolada, la revista
de poezie Galatheea
(Germania) etc. Scrie articole și reportaje despre România de după Zaveră.
Participă la dezbateri politice despre România în paginile revistei Dialog din
Germania, acordă interviuri unor reviste și unor canale de televiziune din România.
După pensionare lucrează în arhivele din România, cercetând
trei teme: relațiile scriitorilor cu puterea comunistă, cu Securitate și
Partidul; ideologia cenzurii, raporturile cu minoritarii maghiari. Obține în
2013 un doctorat în litere la Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș, cu o
teză despre cenzură. Donează arhiva și biblioteca personală Bibliotecii
Centrale Universitare din Cluj-Napoca.”
Informații preluate de pe pagina de Facebook
a editurii Argonaut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu