StatCounter

miercuri, 12 septembrie 2012

Despre memorie şi suferinţă. Câteva impresii de la Memorialul Dachau


Placa de la intrarea în Memorialul Dachau
Înainte de 1989 se publicau şi erau relativ accesibile o serie de cărţi despre al II-lea război mondial şi despre lagărele de concentrare naziste. În copilărie am citit destul de multe lucrări pe această temă, însă până de curând nu am avut ocazia să şi văd unul. Ieri, 11 septembrie 2012, l-am văzut pe cel de la Dachau.
Am ajuns de dimineaţă, cu câteva minute înainte de a se deschide muzeul, aşa că nu am intrat să văd spaţiul expoziţional, ci zonele din fostul lagăr care se pot vizita.
Timp de o oră m-am plimbat prin zona fostelor barăci, şi am văzut câteva locuri de rugăciune şi biserici ridicate în memoria celor care au trecut pe acolo.
Era linişte, o zi frumoasă, însorită. Dar senzaţia de apăsare era permanentă şi sufocantă. O stare de angoasă, de piele de găină, de „păr măciucă” (ştiu că nu sună elegant, dar aşa a fost).
Una dintre cele 30 de barăci în care au fost ţinuţi foştii deţinuţi
Fundaţiile fostelor barăci
Memorial ridicat în memoria evreilor ucişi în lagăr
Garduri de sârmă ghimpată (mai demult electrificate) mărginite de două şanţuri (dintre care unul cu apă) făceau imposibilă evadarea din lagăr.
Şanţul (cel fără apă) şi reţeaua de garduri şi de sârmă ghimpată care împrejmuia zona lagărului în care se aflau deţinuţii
După un pod micuţ, începe o zonă cu mulţi copaci, cu alei pietruite şi îngrijite, cu flori. Dacă nu erau tăbliţe indicatoare ai putea avea impresia că te afli într-un parc. Dar printre copaci erau locurile folosite pentru execuţie şi câteva gropi comune.

Cruce ridicată pentru a marca una dintre gropile comune
În apropiere, o clădire de cărămidă roşie, cu un coş destul de mare şi de înalt. Chiar şi fără indicaţii îţi dai seama că e fostul crematoriu. Fără un indicator care să îmi arate direcţia de vizitare, intru prima dată în camera unde se aflau cuptoarele, apoi, pe rând, în ordine inversă, în cele în care se depozitau cadavrele celor gazaţi, în camera de gazare, în camera în care trebuiau să îşi lase hainele.

Dezbaterea „Serviciu de informaţii sau Securitate externă? Spionajul românesc în timpul regimului comunist”


Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc împreună cu Institutul Român de Istorie Recentă organizează marţi, 18 septembrie 2012, la Librăria Cărtureşti Verona - Ceainărie (Str. Arthur Verona nr. 13-15), începând cu ora 17.00, dezbaterea: „Serviciu de informaţii sau Securitate externă? Spionajul românesc în timpul regimului comunist”.
La eveniment vor participa: Radu IOANID (istoric, USHMM), Stelian TĂNASE (politolog), Liviu MIHAIU (jurnalist), Andrei MURARU (preşedinte executiv, IICCMER), Liviu TOFAN (director, IRIR), Marius OPREA (director, IICCMER).
Sub diverse denumiri, spionajul românesc din perioada regimului comunist nu a fost niciodată o entitate de sine stătătoare. Ca parte a Securităţii Statului, DGIE sau DIE sau CIE, cum s-a numit serviciul de informaţii externe de-a lungul timpului, el a fost, în linii mari, proiecţia în exterior a Securităţii interne. Culegerea de informaţii (politice, economice, militare) în sensul tradiţional al spionajului a fost fie marginală, fie complet deturnată în favoarea supravegherii şi compromiterii exilului românesc, de intimidare a celor de la Radio Europa Liberă, de intoxicare propagandistică a presei occidentale, de intermedierea unor afaceri dubioase, de promovare a imaginii lui Nicolae Ceauşescu.
Cu această ocazie, Liviu Tofan va prezenta în premieră, ultimul său volum A patra ipoteză, editura Polirom, a cărui apariţie în librării este preconizată pentru luna octombrie.
    Informaţii preuate de pe site-ul IICCMER.

Expoziţia itinerantă Totalitarianism in Europe, Bratislava, 17 septembrie 2012


Expoziţia itinerantă Totalitarianism in Europe, organizată de Platforma Memoriei şi Conştiinţei Europene, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) pentru secţiunea dedicată României, va fi vernisată la Bratislava, în data de 17 septembrie 2012. Expoziţia pune în perspectivă comparată regimurile fasciste, naziste şi comuniste din Europa Centrală şi de Est şi are drept scop sensibilizarea publicului larg cu privire la victimele totalitarismelor secolului XX.
Expoziţia va circula prin mai multe ţări foste comuniste şi va ajunge în România în toamna anului 2013.
    Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER, unde cei interesaţi pot găsi mai multe detalii.

Cum predăm istoria comunismului în Europa de Est?


Asociaţia „Respiro Human Rights Research Centre” şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, cu spirjinul Fundaţiei „Soros” şi al Fundaţiei „Konrad Adenauer”, alături de Miliţia Spirituală, organizează conferinţa internaţională Education for Human Right through the History of the Communist Regimes in Eastern Europe and Former Soviet Union.
Evenimentul, care va avea loc în datele de 27 şi 28 septembrie 2012 la Hotel Ramada Majestic Bucureşti (Calea Victoriei nr. 38-40, Sala I.L. Caragiale), îşi propune să discute provocările şi oportunităţile privind educaţia pentru drepturile omului prin intermediul studierii istoriei trecutului recent. 
Obiectivele workshopului sunt, pe de-o parte, prezentarea, testarea şi îmbunătăţirea instrumentelor educaţionale folosite deja în regiune şi, pe de altă parte, împărtăşirea expertizei şi a bunelor practici în domeniu, care pot fi preluate şi utilizate de la o ţară la alta. Workshopul va ajuta la evaluarea principalelor provocări, constrângeri şi soluţii de ameliorare a studierii trecutului recent din perspectiva educaţiei pentru drepturile omului.
Participanţii, provenind din 18 state europene vor aborda teme precum: a) Situaţia actuală a educaţiei privind istoria comunismului în regiune (curriculă, manuale, metode/ abordări); b) Provocări metodologice privind predarea istoriei comunismului; c) Bune practici ale predării istoriei comunismului (instrumente de predare şi învăţare la clasă; dezvoltare profesională pentru educatori şi alte categorii de adulţi; activităţi extracurriculare).
Limbile de lucru ale conferinţei sunt engleza şi româna.  
     Informaţii preluate de pe site-ul Miliţia Spirituală.

Lansări de carte la „Clubul Filantropia”


Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă invită, vineri, 14 septembrie, 2012, ora 15.30, la Librăria Cărtureşti, la o nouă întâlnire a Clubului Filantropia, unde se vor lansa revista Secolul 21, nr. 1-6/ 2012, Şcoala sociologică de la Bucureşti - Monografişti, echipieri, număr realizat de Sanda Golopenţia, profesor emerit, Brown University - SUA şi volumul Rapsodia epistolară. Scrisori primite şi trimise, de Anton Golopenţia (1917–1950), ediţie îngrijită de Sanda Golopenţia, Ruxandra Guţu Pelazza şi Lidia Bradley, introducere şi note de Sanda Golopenţia, Editura Enciclopedică, Bucureşti 2012.
În cadrul lansărilor vor lua cuvântul:
Alina Ledeanu, director, Secolul 21; Theodora-Eliza Văcărescu, sociolog; Florentina Ţone, sociolog; Ionuţ Butoi, sociolog; Marcel Popa, director, Editura Universul; Zoltán Rostás, sociolog; Dumitru Sandu, sociolog
Moderator: Şerban Anghelescu, etnolog
  Clubul Filantropia se compune din etnologi, antropologi, sociologi, psihologi, iubitori de oameni vii, de teme la fel de vii şi de aprige dezbateri. În librăria Cărtureşti MŢR (LA NUIELE), începând din 2009, se produc lansări – dezbateri de carte etno-socio-psiho-demo...

CALL FOR PARTICIPATION: International workshop «Sociological and Anthropological Perspectives on Property in Post-Soviet societies


The Сenter for Cultural Studies of Post-Socialism and  the Institute for Comparative Studies of Modernity, Kazan (Volga Region) Federal University (Кazan, Russia), with support from Mikhail Prokhorov Foundation, are pleased to announce the call for participation in an international workshop on property in Post-Soviet societies.
The purpose of this workshop is to bring together scholars to discuss sociological and anthropological perspectives on property in Post-Soviet societies.
We are looking for the participants whose original empirical research or theoretical paper deal with, among others, the following topics:
·        Cultural Ideals and Ideology of Property
·        Local Representations and Practices of Property
·        Soviet Practices of Property in Post-Soviet societies
·        Gender and Property
·        Religion and Property
·        Ethnicity and Property

The working languages of the workshop are Russian and English.
The workshop will take place in Kazan on October 20 – 21, 2012. The deadline for submitting paper proposals is September, 20, 2012. The notification on acceptation will be sent no later then September 25, 2012. Abstract of 200 - 250 words should be sent to Nikolai Karbainov, coordinator of the workshop at nkarbainov@gmail.com
      Thanks to support from the Mikhail Prokhorov Foundation, the workshop organizers are able to cover all transportation and accommodation costs.